Ma numesc Gratiela am 27 si doresc sa va impartasesc putin din povestea mea ca tanara seropozitiva.
Pot spune ca sunt o persoana pe care o iubeste Dumnezeu. De ce spun asta? Spun asta deoarece traiesc cu acest virus de la varsta de 2 ani. Fiind un copil mai sensibil raceam mai mereu. In anii 1989 injectiile se faceau cu acelasi ac la totii copiii din spital nefiind schimbate. Am auzit ca am acest virus cand avem 4 ani, dar nu am dat atat de multa importanta deoarece eram copil.
Am avut oameni care au stiut sa ma incurajeze si care m-au motivat sa traiesc indiferent de acest handicap. Anii au trecut si era timpul sa-mi caut ceva de munca. Am mers la un interviu pentru croitorie si dupa ce am dat o proba directorul stiind diagnosticul nu m-a mai chemat la lucru. Am avut colegi care au aflat de la mine, dar au dat dovada de bun simt, acestia intrebandu-ma „acum esti mai bine? daca ai nevoie de noi suntem langa tine.” Oamenii judeca si vorbesc chiar daca persoana de langa ei este cel mai bun prieten sau o ruda si posibil traieste cu HIV. Lipsa de informare si nepasarea ii imping pe oameni sa respinga si sa judece. Se poate trai cu HIV, cu oamenii este mai greu!
STOP „DISCRIMINARII”.